Nioca


Nioca era tare credincioasa, de mică fusese crescuta cu frica de Divinitate, şi in fiecare Duminica mergea la Biserica, stia ca asta trebuie sa faca, intra se aseza pe un scaun si apoi numara oamenii, citeodata erau multii citeodata erau mai putini, cind la biserica cineva punea pomana dupa vre-o ruda moarta Biserica era plina, Nioca stia dupa numarul de persoane din Biserica daca in acea zi e pomana ori nu, ea nu era asa, ea era credincioasa, femeile rideau de ea, si o povesteau ca umbla ba cu unu ba cu altu, da ea nu se supara, la Biserica se simtea bine, era un loc unde isi afla linistea, acolo privea femeile cu ce sint imbracate, si barbatii vaduvi, isi dorea tare mult sa intilneasca un barbat vaduv si sa se casatoreasca si ea, dar intotdeauna altcineva i-o lua inainte, si barbati vaduvi erau tare putini, fata de femeile vaduve. De multe ori vecinele o intrebau daca stie ce subiect a fost la predica Duminicala, iar ea se muncea din rasputeri sa-si aminteasca...da nu reusea niciodata, nu isi pierdea timpul cu nimicuri, privitul hainelor si posetelor celorlalte femei ii umpleau tot timpul nu ii mai ardea ei de ce zice preotul...

Dar in acea Duminica totul a fost pe dos decit de obicei ....Nioca facea parte din Biserica zinelor cu sclipici pe aripi, unii ar ride daca ar citi asta, dar pentru Nioca religia era sacra, ea se nascuse in Biserica Zinelor cu sclipici pe aripi, si asa vroia sa moara, era convinsa ca religia ei era religia adevarata, era convinsa ca atunci cind va muri va deveni si ea o zina cu sclipici pe aripi si va zbura peste tot pamintul sa-i vada frumusetile, Preotul le spunea mereu ca atunci cind vor fi in zbor le va fi mult mai usor sa intilneasca un Elf (din Biserica Elfilor cu clopoţel), alaturi de care sa fie fericite, dar Nioca nu prea asculta asta, ea privea posetele si astepta cu nerabdare ca barbatii pe care ea ii dorea sa ajunga vaduvi, poate va avea si ea succes.

Fiecare Credincios din Biserica Zinelor cu sclipici pe aripi aştepta ca profetia din cartea Zinelor sa se indeplineasca, toate semnele timpului care trebuiau sa prevesteasca sosirea Zînei cu semafor, se implinisera, vulcanul ce le strajuia muntele trebuia sa erupa de patru ori , si a erupt de patru ori inca de acum 200 de ani, pestii ce-i mari trebuiau sa dispara , si disparusera de mult, iar barcile trebuiau sa zboare pe intinderea apelor impinse doar de o cirpa, si aceasta se implinise de mult, ba mai mult decit atit aceea epoca apusese de mult de cind ultima corabie cu pinze fusese inlocuita de vapoarele moderne, si totusi Zina cu semafor nu venise, Membrii Biserici Zinelor cu sclipici pe aripi inca mai asteptau ca ea sa vina, Biserica spunea ca atunci cind va veni. le va invata pe toate femeile credincioase sa zboare, iar orgasmele lor nu vor mai fi trecatoare ci vor tine ore si ore in sir, si va fi destul sa-i privesti semaforul si sa iti pui dorinta si imediat un Elf cu clopotel va apare si o va indeplini...

Si dupa cum va spuneam.. in acea Duminica totul a fost diferit, Nioca a ajuns la Biserica si chiar atunci preotul le-a anuntat ca una dintre membrele bisericii s-a stins din viata asta si a trecut in cealalta unde a devenit o adevarata Zina cu sclipici pe aripi, si toate au fost fericita ca sora lor acum zbura cautindu-si elful cu clopotel, doar Nioca se bucura vazind ca in Biserica este un nou vaduv, pe care musai trebuia sa puna mina, si gindind la asta simtii in burtica ei mii de aripi de fluturaşi ce bateau cu putere, apoi o caldura ce o invalui placut, simtii placerea cum o inunda din strafunduri, inchise ochii si o primi prin tot trupul.
Cind ii deschise vazu in fata ochilor niste luminite ca instalatia de pom ce o puneau vecini ei pe casa sa fie mai cool decit altii, luminite care formau un cerc, iar in mijlocul lui o fetita, rujata, si fardata... isi pilea unghile cu o pila de aur curat, iar pe spate purta o pereche de aripi de sidef curat care filfiiau raspindind in jur o jerba de stelute curcubeloase.
Nioca o privi speriata apoi o întrebă....
- Cine eşti ?
- Sînt Marea si fără de asemanare Zină cu sclipici pe aripi, sefa tuturor zinelor din univers !...
Nioca cind auzii asta se arunca in genunchi la picioarele Zinei, iar aceasta ca sa-i arate mila, ii scutura in cap putin scrum de la tigara ce se odihnea pe farfurioara, lîngă căniţa de cafea...
- Pentru că ai atins iluminarea, zise Marea si fara de asemanare Zina cu sclipici in aripi, poti sa imi pui o intrebare si eu iti voi raspunde.
Nioca se gindi....se gindi... şi întrebă abia auzit din cauza ca avea capul plecat si cind incerca sa vorbeasca nisipul de aur ce inconjura canapeaua unde se odihnea..Marea si fara de asemanare Zina cu sclipici in aripi, ii intra in gura,
- Mare si fara de asemanare Zina cu sclipici pe aripi, cind va sosi Zina cu semafor, ca sa ne aduca marea cunoastere si sa ne descifreze tainele de nepatruns ale universului zînelor ?
- Nu ştiu cînd va veni ! (zise Marea si fără de asemanare Zină cu sclipici pe aripi,)... pina acum trebuia sa se nasca de 3.754.687 de ori, şi chiar tu trebuia sa o nasti de 2 ori ! ( zise Marea si fără de asemanare Zină cu sclipici pe aripi, in timp ce mai scutura odata scrumul tigarii in capul Niocai pentru ai arata mila)
- Si ? ( intreba Nioca )
- Si..aţi făcut toate avort ! ( zise Marea si fără de asemanare Zină cu sclipici pe aripi, in timp ce mai scutura odata scrumul tigarii in capul Niocai pentru ai arata mila)

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Moartea unui joc frumos

Casio G-Shock, un ceas fara concurenta

Blogul lu' Ninu si Lumea femeilor