Ninulescu

... Cerasela a crescut mai mult ajutata de ceilalti.... nu si-a cunoscut niciodata parintii, nici bunicii macar.. Azi aici..maine colo, pina s-a facut mare, ii placea tare mult sa se plimbe sa stea la soare, sa priveasca florile... si cand ceilalti o sicanau si nu-i dadeau pace ea se retragea intru-n colt si statea acolo... nu facea nimic, privea lumea si atit..  Adora apusurile de soare foarte tare, isi gasea un loc confortabil si astepta cu doua ore inainte ca el sa se produca, adora sa miroase florile, si sa se priveasca in oglinda... se putea privii ore intregi si nu se mai satura, se aranja..putin aici..putin acolo..pina cind totul i se parea ca e ok..  Intr-o zi a vazut un cavaler care ii dadea tircoale... si  s-a ascuns timida... apoi o prietena mai mare i-a spus ca e frumoasa si ca de aceea o privesc asa cavalerii, sa nu se sperie nu e nimic grav e doar vremea sa-si gaseasca si ea perechea...  Si Cerasela nu s-a opus naturii...  Si-a ales prima d...

.... V-am povestit de multe ori despre vechi prieteni , vecini ori cunostiinte, dar nu v-am spus nimic despre doi amici de ai mei cu care formam o echipa mai aparte... aceea a exploratorilor si iubitorilor de natura. Amicii mei s-au camarazi daca vreti, deoarece eram unitii si tineam unul la altul au plecat de ceva ani prin strainatate " sa se realizeze"... si fie au uitat limba romana, fie au uitat adresele de unde au plecat dar de ei nu mai stie nimeni nimic...  Unul dintre amici se numea Gogu Tufaris, iar celalaltul Cracanel Fulgerica.  Gogu Tufaris era cel mai tinar dintre noi, dar era sufletul grupului...  Parintii lui isi dorisera tare mult un copil, dar nu reusisera deloc..au fost si la medici, si la vrajitori...da barza nu vroia sa vina deloc... apoi d-nul Tufaris a fost trimis de catre firma de constructii la care lucra in Iordania pe timp de 6 luni sa faca un spital, cu o intreaga echipa de ingineri din RO...  Doamna Tufaris a ramas singura si s-a pu...

     Cind e iarna grea si zapada mare multe dintre pasarelele care raman la noi peste iarna duc mare lipsa de hrana, zapada ingroapa in totalitate buruienile uscate de pe cimp si de prin paduri cu semintele carora se hranesc multe dintre ele.  Pentru a le ajuta sa nu moara de foame dar si pentru a nu cadea in plasele nemernicilor care prind  iarna in laturi pasarelele infometate si le omoara ori le chinuiesc este bine sa le confectionam cantine speciale unde sa le punem de mancare, cheltuiala e minima, dar satisfactia ca ai salvat niste suflete nevinovate de pasarele este maxima... ele au teritoriul impartit pe zone si o hranitoare poate salva multe suflete de la pieire.  Stiu ca multi dintre voi aveti asa ceva deja, si ca hraniti  pasarelele iarna, eu am mostenit acest obicei de la bunicul meu care iarna intreaga avea grija pasarilor si le dadea de mincare in 3 locuri din fanarul din gradina unde avea nutretul pentru animale, acum am vazut as...

    Pe Cristina am cunoscut-o la spital... era studenta la facultatea de medicina din Timisoara, eu eram la Spitalul din Deva si ea venise aici in practica.  Intr-o dimineata a adus doctorul mai multe studente si studenti sa ma vada... pina la mine nu mai vazusera pe nimeni cu boala oaselor de sticla... m-au studiat... am povestit.. am ras , am glumit..si apoi au plecat...  Cristina a revenit  cu o prietena la mine in salon de mai multe ori... mi-a pus intrabari suplimentare in legatura cu handicapul meu... apoi am povestit si despre altele...  inainte de a pleca mi-a cerut adresa si mi-a promis ca o sa-mi trimita carti pentru citit... si poate o sa vina si in vizita la mine..daca o sa aibe timp...  Sigur ca in sinea mea eram aproape sigur ca nu va face nimic din toate astea din cauza ca de-a lungul timpului petrecut prin spitale muuulta lume mi-a cerut adresa.. si mi-a promis carti.. jocuri..etc, dar de trimis nu trimisesera nimic... asa ...

Din ciclul..."Tichia de margaritar" ... Sambat a a fost zi libera asa ca am gasit pe vecinul meu acasa si am mers cu el cu masina sa-mi ridic pensia de pe card...    Dupa ce am scos banii am mers sa-mi cumpar o teava de canalizare pe care sa o folosesc pe post de burlan la jgheabul de colectare a apei de ploaie de la casa... deoarece au aceeasi dimensiune si un burlan din PVC are viata muuult mai lunga decit unu din tabla. Fostul burlan era mancat de rugina si era asezat pe gardul de la strada, arata si inestetic si cine vroia sa stea pe terasa din fata casei mereu dadea cu capul in el din cauza ca era cam jos...si ca sa ajunga la terasa trebuia sa treaca pe sub burlan asa ca am hotarit sa fac modificari...   Am ajuns la magazinul unde avea de vinzare asa ceva si am mers sa cumpar teava :)) dupa ce am cumparat-o am luat-o pe umar si am plecat cu ea spre casieria magazinului... i-am zis vecinului ca tot eu o s-o duc si la masina... si el a zis ca sint nebu...

    .....Dupa ce am trecut prin toate acestea... http://galaxiaborg.blogspot.com/2010/09/epilog.html http://galaxiaborg.blogspot.com/2010/09/pe-calea-salvarii.html http://galaxiaborg.blogspot.com/2010/09/filetantao-scula-buna-dar-rara.html http://galaxiaborg.blogspot.com/2010/09/99-la-suta.html   Acum 2 zile am reusit sa imi dau in bucatarie si cu vopsea lavabila, incheiasem lucrarile din cauza ca nu mai aveam bani sa continui lucrarile si oricum tavanul era izolat, frigul iernii nu ma mai afecta, si am zis ca pina la Primavara voi suspenda ori ce activitate...  Insa amica mea Zefi  mi-a dat vopseaua lavabila si daca tot am primit-o am zis sa o si folosesc.   Inainte de criza renala, avusesem toti banii pentru terminarea lucrarilor, avusesem si pentru vopsea lavabila si pentru faianta pentru pus pe peretele unde este ghiuveta, dar cind am iesit din spital nu mai aveam nici un leu, si inca mai si imprumutasem sa am pentru medicame...

....Cristina mergea cu pasi grabiti pe straduta intunecoasa, inca de cum intrase pe ea auzii muzica proasta care rasuna din barul de pe colt.... il ura de-a dreptul, era barul preferat al prietenului ei, si mereu aveau discutii din aceasta cauza...  Deschise usa parca cu frica si intra inauntru... la bar asezat pe scaun era Sergiu prietenul ei si Marius colegul lui de birou... Cristina vazuse ceea ce vroia sa vada asa ca se intoarse inchise usa la loc dupa ea si izbucnii in plins... nici nu mai stia a cita oara era cind Sergiu o mintea, asa i-a spus si in seara asta ca are probleme la serviciu... ca seful l-a oprit peste program... iar el era de fapt la bar cu colegul lui de serviciu....  Cristina o lua la fuga vrind parca sa scape si de destin....si de imaginea cu un Sergiu care o mintise din nou si care nu dadea doi bani pe dragostea pe care ea i-o purta....  Strabatu in fuga citeva strazi si ajuse in fata la fosta fabrica de matase... respira cu greu... zidurile n...